Un motiv în plus să-mi fie uneori jenă că sunt român şi nu cred "propaganda" că Antonescu nu a fost un criminal de război.
CITAT:
EVZ: Ce înseamnă, din perspectiva istoricului, descoperirea gropii comune de la Popricani?
Adrian Cioflâncă: Pentru a nu suna foarte abstract, să stabilim din capul locului că vorbim despre oameni nevinovaţi, evrei civili al căror destin a fost curmat brutal într-o pădure. Ei bine, iată că, până la urmă, lucrurile tot se află şi există oameni care vor să afle, ca un semn de respect pentru demnitatea umană şi adevărul istoric. Aici vorbim despre evenimente care nu sunt acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici, fiindcă lucrurile pe care le aflăm de la martori şi de la echipa de arheologi cu care lucrăm schimbă sensibil istoria pogromului de la Iaşi şi a masacrelor din zona actualului judeţ Iaşi din vara anului 1941.
EVZ:De unde ar putea proveni victimele? Care sunt principalele ipoteze de lucru?
Adrian Cioflâncă:Personal, pe baza documentelor, merg pe două ipoteze, discutate îndelung cu Radu Ioanid: Iaşi sau Sculeni. Martorii spun că evreii proveneau din Iaşi. Coloanele de evrei escortate de soldaţi au fost văzute în vara lui 1941 venind dinspre Iaşi sau dinspre satul Cârlig, care se află plasat între pădurea Vulturi, unde am descoperit gropile, şi Iaşi. Unii săteni au recunoscut în coloane evrei din Iaşi cu care avuseseră legături personale, comerciale etc.
Pretorul plasei Copou aflase şi el că evrei din zona sa erau ucişi de soldaţi. Dacă sunt din Iaşi, atunci masacrul are legătură directă cu pogromul din iunie 1941. Asta înseamnă că o parte dintre evreii din oraş au fost duşi de militari nu la Chestura de Poliţie, unde au fost masaţi câteva mii, ci în afara oraşului şi împuşcaţi fără drept de apel.
A doua ipoteză ne trimite la evenimentele din preajma Sculenilor din primele zile de război. Pe 26 iunie 1941, armata română a evacuat întreaga populaţie din Sculeni-sat şi Sculeni-târg, localităţile aflate de-o parte şi alta a Prutului. Evacuaţii au fost împărţiţi în două, creştinii au fost duşi în pădurea Cârlig şi preluaţi de acolo de autorităţi, iar evreii a fost împuşcaţi în mai multe locuri. Noi ştim doar despre gropile comune de la Stânca. Există, aşadar, şi posibilitatea ca o parte dintre evreii din Sculeni să fi fost omorâţi în pădurea Vulturi.
Arheologia va fi esenţială pentru a afla de unde au fost aduşi evreii omorâţi acolo. În concluzie, vorbim ori despre evrei din Iaşi sau din Sculeni, ori din ambele locuri, pentru că totul se întâmplă în acelaşi interval de timp şi ca rezultat al deciziei regimului Antonescu de "a rezolva problema evreiascã" .
EVZ:Există date certe, la momentul actual, pentru a susţine că armata română a comis crime de război la Popricani, în vara lui 1941?
Adrian Cioflâncă:După terminologia acceptată internaţional astăzi, nu vorbim aici despre crime de război, ci despre crime cu caracter genocidar, vizând o etnie, care au pus România pe harta istoriei Holocaustului.
Desfăşurarea masacrelor din vara anului 1941, din nord-estul Moldovei, din Bucovina şi Basarabia, arată că, pe unde au trecut trupele române şi germane, au fost vizate comunităţi întregi de evrei, iar oamenii au fost împuşcaţi până la unul. Istoricii care vor să ştie nu mai au demult îndoieli că armata română a fost implicată în masacrarea populaţiei evreieşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
EVZ:Mai există şi alte gropi comune descoperite pe teritoriul României care să probeze crimele Holocaustului comandat de mareşalul Antonescu?
Adrian Cioflâncă:Da, în toamna lui 1945 au fost deschise trei din cele patru gropi comune de la Stânca Roznovanu, fiind recuperate 311 cadavre, dintre care 38 de copii între 1 şi 12 ani.
EVZ:Ce se va întâmpla în continuare? Ar putea fi extinse deshumările, în condiţiile în care există relatări ale unor martori care vorbesc despre existenţa mai multor gropi comune în zonă?
Adrian Cioflâncă:În primul rând, trebuie să depistăm a doua groapă comună despre care ştim că există în aceeaşi locaţie. După care, la anul, vom merge pe fir mai departe pentru a vedea dacă putem identifica alte gropi. Şi această acţiune, şi viitoarele acţiuni se derulează cu sprijinul Institutului Wiesel.
Adrian Cioflâncă: Pentru a nu suna foarte abstract, să stabilim din capul locului că vorbim despre oameni nevinovaţi, evrei civili al căror destin a fost curmat brutal într-o pădure. Ei bine, iată că, până la urmă, lucrurile tot se află şi există oameni care vor să afle, ca un semn de respect pentru demnitatea umană şi adevărul istoric. Aici vorbim despre evenimente care nu sunt acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici, fiindcă lucrurile pe care le aflăm de la martori şi de la echipa de arheologi cu care lucrăm schimbă sensibil istoria pogromului de la Iaşi şi a masacrelor din zona actualului judeţ Iaşi din vara anului 1941.
EVZ:De unde ar putea proveni victimele? Care sunt principalele ipoteze de lucru?
Adrian Cioflâncă:Personal, pe baza documentelor, merg pe două ipoteze, discutate îndelung cu Radu Ioanid: Iaşi sau Sculeni. Martorii spun că evreii proveneau din Iaşi. Coloanele de evrei escortate de soldaţi au fost văzute în vara lui 1941 venind dinspre Iaşi sau dinspre satul Cârlig, care se află plasat între pădurea Vulturi, unde am descoperit gropile, şi Iaşi. Unii săteni au recunoscut în coloane evrei din Iaşi cu care avuseseră legături personale, comerciale etc.
Pretorul plasei Copou aflase şi el că evrei din zona sa erau ucişi de soldaţi. Dacă sunt din Iaşi, atunci masacrul are legătură directă cu pogromul din iunie 1941. Asta înseamnă că o parte dintre evreii din oraş au fost duşi de militari nu la Chestura de Poliţie, unde au fost masaţi câteva mii, ci în afara oraşului şi împuşcaţi fără drept de apel.
A doua ipoteză ne trimite la evenimentele din preajma Sculenilor din primele zile de război. Pe 26 iunie 1941, armata română a evacuat întreaga populaţie din Sculeni-sat şi Sculeni-târg, localităţile aflate de-o parte şi alta a Prutului. Evacuaţii au fost împărţiţi în două, creştinii au fost duşi în pădurea Cârlig şi preluaţi de acolo de autorităţi, iar evreii a fost împuşcaţi în mai multe locuri. Noi ştim doar despre gropile comune de la Stânca. Există, aşadar, şi posibilitatea ca o parte dintre evreii din Sculeni să fi fost omorâţi în pădurea Vulturi.
Arheologia va fi esenţială pentru a afla de unde au fost aduşi evreii omorâţi acolo. În concluzie, vorbim ori despre evrei din Iaşi sau din Sculeni, ori din ambele locuri, pentru că totul se întâmplă în acelaşi interval de timp şi ca rezultat al deciziei regimului Antonescu de "a rezolva problema evreiascã" .
EVZ:Există date certe, la momentul actual, pentru a susţine că armata română a comis crime de război la Popricani, în vara lui 1941?
Adrian Cioflâncă:După terminologia acceptată internaţional astăzi, nu vorbim aici despre crime de război, ci despre crime cu caracter genocidar, vizând o etnie, care au pus România pe harta istoriei Holocaustului.
Desfăşurarea masacrelor din vara anului 1941, din nord-estul Moldovei, din Bucovina şi Basarabia, arată că, pe unde au trecut trupele române şi germane, au fost vizate comunităţi întregi de evrei, iar oamenii au fost împuşcaţi până la unul. Istoricii care vor să ştie nu mai au demult îndoieli că armata română a fost implicată în masacrarea populaţiei evreieşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
EVZ:Mai există şi alte gropi comune descoperite pe teritoriul României care să probeze crimele Holocaustului comandat de mareşalul Antonescu?
Adrian Cioflâncă:Da, în toamna lui 1945 au fost deschise trei din cele patru gropi comune de la Stânca Roznovanu, fiind recuperate 311 cadavre, dintre care 38 de copii între 1 şi 12 ani.
EVZ:Ce se va întâmpla în continuare? Ar putea fi extinse deshumările, în condiţiile în care există relatări ale unor martori care vorbesc despre existenţa mai multor gropi comune în zonă?
Adrian Cioflâncă:În primul rând, trebuie să depistăm a doua groapă comună despre care ştim că există în aceeaşi locaţie. După care, la anul, vom merge pe fir mai departe pentru a vedea dacă putem identifica alte gropi. Şi această acţiune, şi viitoarele acţiuni se derulează cu sprijinul Institutului Wiesel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu